joi, 30 aprilie 2009

Aaaaaaaamuuuuuuuciaaaaa!!!

Azi e un an de cand am scris io prima data in jurnalul asta public. Atunci eram chinuita de probleme existentiale grave. : NOT! Deci aveam si inspiratie sa scriu... Tot ce e futut, in general, e productiv. Creierul nu face exceptie. Un creier futut necorespunzator isi gaseste inspiratia in propriul futai. Un creier futut bine functioneaza armonios. Io nu mai am inspiratie momentan...
Da ma gandesc sa imi zic un LMA, sperand sa o tin tot asa, neinspirata...
Si, ca sa fiu un pic anticipativa...


miercuri, 29 aprilie 2009

De dimineata

As vrea să fiu copac
si-as vrea să cresc langa fereastra ta.
Te-as auzi,
si-n voie te-as privi intreaga zi.
M-as apuca si iarna să-nfloresc,
ca să te bucuri!
Pasarile cele mai mandre-ar face cuib pe creanga mea,
iar noptile mi-ar da cercei de stele
pe care, ca pe frunze ti le-as da.
Prin geamul larg deschis, de-atatea ori
m-as apleca usoara să-ti sarut
când parul ce pe frunte ti-a cazut,
când buzele cu buze moi de flori
spre toamna m-as juca zvarlindu-ti mere
si foi de aur rosu prin odaie
cu-a ramurilor tanara putere
ti-as apara obloanele de ploaie.
Si, cine stie, poate ca-ntr-o seara
de primavara, când va fi si luna
va trece prin gradina o zana buna,
facandu-mă femeie să fiu iara.
Atuncea, sprijinindu-mi de pervaz
genunchiul ud de frunze si pământ,
cu roua si cu luna pe obraz,
eu ti-as sari în casa si senina,
uitind de-atata vreme să vorbesc,
cu cate-un cuib în fiecare mana
intinsa, as incepe să zambesc.

marți, 28 aprilie 2009

Din nou, Nichita...

Iti stiu toate timpurile, toate miscarile, toate parfumurile
si umbra ta, si tacerile tale, si sanul tau
ce cutremur au si ce culoare anume,
si mersul tau, si melancolia ta, si sprancenele tale,
si bluza ta, si inelul tau, si secunda
si nu mai am rabdare si genunchiul mi-l pun în pietre
si mă rog de tine,
naste-mă.
...
Stiu tot ceea ce tu nu stii niciodata, din tine.
Bataia inimii care urmeaza bataii ce-o auzi,
sfarsitul cuvantului a carui prima silaba tocmai o spui
copacii - umbre de lemn ale vinelor tale,
raurile - miscatoare umbre ale sangelui tau,
si pietrele, pietrele - umbre de piatra ale genunchiului meu,
pe care mi-l plec în fata ta si mă rog de tine,
naste-mă. Naste-mă.

joi, 23 aprilie 2009

Despre minciuni...

"Please don't lie to me, unless you're absolutely sure I'll never find out the truth."
Ashleigh Brilliant
Am fost la o tampenie de film acum vreo doua-trei saptamani. Ii zicea "He's just not that into you"... O porcarie. In porcaria aia, a fost insa o faza monumentala. Jennifer Connely alias Janine il banuieste pe sotul ei, Ben, ca fumeaza pe ascuns. Il intreaba, grijulie, el neaga...iar il intreaba, el iar neaga...si tot asa. Mai trec cateva zile, ea il intreaba, el neaga. El o inseala... Ea il banuieste ca fumeaza. Ea il acuza de minciuna, el se simte vinovat, marturiseste ca a inselat-o. Ea e socata, ca se astepta la un nimic...gen...sa fumeze. Ea trece peste povestea cu inselatul si face cumva sa arunce vina asupra ei (:-J)... vrea sa il impace... doar doar si-o salva casnicia. :) Ii ia niste pantaloni sa ii puna la spalat... gaseste tigari. Divorteaza.
E, mie faza asta mi s-a parut de geniu. E definitorie. Increderea nu se cere, by default. Increderea se castiga. O greseala grava, dar recunoscuta, se iarta mult mai usor decat o minciuna despre un fleac. De ce? E vorba de incredere. Orice e tolerabil, minciuna nu!
Atat.

miercuri, 22 aprilie 2009

?

De unde stim cand iubim mult si cand iubim putin? Cum definim fata de noi insine sentimentul de iubire? Cum stim cand e momentul sa spunem "Te iubesc" si ce ne garanteaza ca au fost niste cuvinte veritabile? Prin ce recunoastem un sentiment, si cum il masuram? Suntem obisnuiti sa apreciem intensitatea iubirii prin intensitatea suferintei pe care ne-o provoaca? Si daca avem parte de o iubire calma, perfecta, nedureroasa si armonioasa...suntem tentati sa o subapreciem pentru ca nu o putem masura prin cantitatea de lacrimi rezultate in urma ei? Cum se intampla sa nu mai iubim? Cum iubim, si-apoi, pur si simplu, nu mai iubim?
Putem sa apreciem o iubire la trecut? Iubire frumoasa, iubire puternica, iubire agitata... sau apreciem relatia aferenta acelei iubiri... frumoasa, agitata, armonioasa... regretabila?!?!?! Putem iubi diferit doua persoane... sau senzatia e aceeasi indiferent de varsta si preocupari? Atunci cand ne indragostim, simtim aceiasi fluturasi, indiferent daca avem 15, 30 sau 50 de ani? Indiferent daca persoana de care ne indragostim e frumoasa sau urata, calda sau rece, daca ne iubeste la randul ei sau nu?
Definim iubirea prin incredere, fidelitate, stabilitate, liniste, armonie sau prin senzatia de exaltare pe care o simtim cand obiectul iubirii apare in raza noastra vizuala? In functie de ce iubim? Ce cautam prin asta? De ce nu putem sa fim singuri si fericiti?

miercuri, 15 aprilie 2009

Surogat de nervi

Daca as fi comentat aseara asupra subiectului actual, ar fi fost cam cea mai mare demonstratie de nervi de pe blogul asta. Din lipsa de timp, dezbat problema acum, si ma bucur, intrucat am aflat noi dedesubturi ale subiectului la prima ora a diminetii, dedesubturi care mi-au inlocuit starea de nervi cu una de dispret amuzat. In mod normal, postul asta s-ar fi intitulat "Despre paraziti"...acum, numele lui descrie exact ceea ce e. Nici nu stiu daca mai merita sa despic subiectul, da' avand in vedere ca tot n-am scris de foarte mult timp, si alt subiect mai savuros nu am... hai sa purced.
Asadar...cam ce interes poate avea un om atunci cand infloreste realitatea in mod gratuit? Ii mai inteleg p-aia care au ceva de castigat din asta, sau care vor sa acopere ceva cu asta. Dar de ce anume o persoana, ajunsa la o oarecare varsta, cu anumite pretentii intelectuale (:-j) s-ar preta la a inflori / inventa/ poza in victima/ bun samaritean/ bine intentionat / lezat/ .... ca sa... nimic? Adica ma intreb: cam ce lucruri marete poate crede respectiva/ respectivul ca realizeaza prin asta? Atata timp cat nu urmareste sa isi faca siesi un bine...urmareste sa imi faca mie rau? Ghinion! Nu merge!!! In afara de cateva zeci de mii de nervi si acum...o stare de sila fata de rasa umana...nimic.
Ma, in ce fel sunt si oamenii astia. Mi se reproseaza mie ca afisez o oarecare superioritate fata de restul fiintelor umane. Ma, da! Dureaza ceva si tre' sa demonstrezi ceva ca sa pot emite pareri pozitive despre persoana ta. Totodata, tre' sa imi demonstrezi ceva, ca sa imi permit sa spun despre tine ca esti prost si nu te duce capul. Cu cat minti mai mult, si nici macar nu ai prezenta de spirit sa iti creezi niste situatii sustinatoare ale afirmatiilor gratuite pe care le faci, cu atat imi vei confirma parerea.
Pe mine aceasta ipocrizie ma oboseste. Prefer, cum am mai spus, de mii de ori, un adevar care poate sa nu-mi convina, decat false complimente si minciunele simpatice. Adica...tu nu ma placi, eu nu te plac. Ne toleram, fiindca este situatia de asa natura. Eu stiu ca nu ma placi, tu doar banuiesti ca nu te plac. Ne toleram in continuare. Brusc, afli ca sentimentul este reciproc. Si deodata, TU nu ma mai tolerezi pe mine (:-j)...si uite asa se naste o situatie de tensiune. Cat ai bate din palme. Sau cat ai da un telefon. Cum vrei s-o iei.
Urmatorul aspect: aseara as fi zis "verifica sursa"... Astazi nu mai pot sa zic asta... Pentru ca este clar ca vorbele alea care mi s-au pus mie in carca sunt inventate. In continuare, nu vad interesul in asta. Dar consider ca am un drept la replica.
Daca are cineva ceva sa ma intrebe, daca cineva vrea sa stie parerea mea despre persoana dumnealui/ dumneaei, este foarte usor sa o afle. Este suficient sa ma intrebe. O va afla exact asa cum e, fara menajamente. Am descoperit in timp ce menajamentele duc la neintelegeri. Daca pe acel / acea cineva nu il / o intereseaza parerea mea, atunci rog respectuos persoanele in cauza sa nu mai sufere inutil din cauza mea, sa nu-si mai suprime dorintele de socializare din cauza mea si sa nu mai fabuleze pe subiecte pe care nu le stapanesc si asupra carora nu se documenteaza. Serios, de obicei, adevarul te scoate din cacat.
Acum, daca exista vreun adevar, astept feedback la articol. Daca eu, cu pornirile mele conspirationiste, am intuit corect adevarul, nu pot decat sa ma bucur de deciziile radicale rezultate.
Recomand o analiza atenta asupra propriei atitudini, asupra propriilor pareri exprimate, asupra propriei persoane.
Hai pa!

joi, 9 aprilie 2009

Revelatii zilnice...

Sunt persoane care se intreaba de ce s-a schimbat karma blogului incepand cu luna octombrie. Raspunsul la indemana oricui, sta in fiecare din postarile ulterioare lunii cu pricina. In spatele evidentului, sta insa altceva: am acasa un barbat care reuseste inca sa ma surprinda, zilnic, cu rapiditatea si complexitatea conexiunilor neuronale care se petrec in capul aferent. Una din descoperirile recente, e un articol scris de nenea, cand era el mai mic si mai nelinistit pe la ziar. Eu inca ma intreb de ce nu mai vrea sa scrie, da'....a man's choice is a man's choice...
Asadar, sa ma dau mare cu el, acum, cat pot... Enjoy:


Anonimatul diviziilor inferioare ascunde formaţii cu nume ciudate şi hilare
by Mongo
Mingi jerpelite, jucători supraponderali, arbitri alergaţi de primari prin lanurile de porumb de lîngă stadioane, vaci pe teren. Acestea sînt ingredientele unui meci de fotbal din ligile C, D sau Onoare. Spectacolul diviziilor inferioare este completat de numele echipelor, multe dintre ele fiind parcă special alese pentru a stîrni zîmbete.
Să facem un exerciţiu de imaginaţie. Cum ar arăta o partidă între Şoimii Pîncota şi Vulturii Vînători? Sau "derby-ul" Delfin Internat Prundu Bîrgăului - Pescăruşul Sarichioi. Dar Progresul Coţofenii din Faţă contra Voinţa Coţofenii din Dos? Cum ar scanda suporterii timişorenilor de la Hexe Jebel? "Sînt hexejebelist pînă la moarte!"?
Există două echipe care, din fericire, nu sînt din acelaşi judeţ, pentru că am fi asistat la un joc interzis minorilor. Este vorba de Petrolul Băicoi şi Viticultorul Vîrteşcoiu. În urma scandărilor fanilor, cluburile ar fi fost amendate pe nedrept.
S-a desfiinţat "Adevăratul Dumnezeu"
Pînă acum patru ani, în Divizia Judeţeană din Gorj activa formaţia REAL DEL Tîrgu Jiu, care în ţigăneşte înseamnă Adevăratul Dumnezeu. Era formaţia rromilor din oraş şi la fiecare meci se strîngeau peste 3.000 de susţinători, mai mulţi decît aveau Pandurii în "B"! REAL DEL juca pe stadionul Municipal, dar echipa s-a destrămat pentru că unul din cei trei patroni a plecat în Italia.
Echipă pentru Moggi
După ce a cîştigat "scudetto'' cu Napoli şi cu Juventus, Luciano Moggi ar putea revoluţiona şi fotbalul românesc. Pentru că în judeţul Vîlcea, în Divizia Onoare, activează o echipă cu nume ales parcă special pentru italian, Piovra Lăpuşata, care aminteşte de serialul "Caracatiţa".
Lipsiţi de imaginaţie
Dacă unii patroni şi-au dovedit inventivitatea alegînd denumiri stranii, iar alţii au împrumutat echipelor de fotbal pur şi simplu numele firmelor pe care le deţin, sînt şi cazuri diferite. În judeţul Arad evoluează trei echipe cu nume stabilite pe acelaşi calapod, parcă pentru a scăpa de dilema titulaturii formaţiilor: Paulişana Pauliş, Şiriana Şiria şi Crişul Criş.
Arbitru în fundul gol
În primăvară, Brighthouse Bacău şi-a amînat un meci de campionat. Motivul? Jucătorii, printre care preşedintele Consiliului Judeţean Bacău, Dragoş Benea, şi oameni de afaceri din localitate, au plecat în Spania, să vadă live pe Camp Nou derbyul Barcelona-Real Madrid! Ce au învăţat din "el clasico"? Au pierdut la "masa verde", 0-3, următorul joc din campionat, pentru că au avut 5 jucători eliminaţi, deşi în minutul 80 conduceau cu 3-1. "Au făcut mişto de arbitru. Era un puşti şi îi tot dădeau pantalonii jos, iar el scotea cartonaşe roşii pe bandă rulantă", a povestit un martor ocular.
Expluzat pentru terorism!
Anul trecut, vicepreşedintele echipei FC "11 Stars" Bacău, turcul Basak Veysel, a fost declarat indezirabil şi expluzat din România. Autorităţile l-au acuzat de acte de terorism şi sprijinirea financiară a organizatiei teroriste PKK. Veysel menţinea legăturile directe cu foştii lideri ai filialei PKK din România, care fuseseră expulzaţi de autorităţi la începutul anului 2005.
Teroarea din Galbeni
Radio Galbeni joacă în divizia Onoare Bacău. Denumirea echipei vine de la faptul că în sat există o staţie radio. Dar nu acesta e elementul hilar. Pînă acum cîţiva ani, executarea cornerelor era un adevărat calvar pentru oaspeţi la Galbeni, pentru că dintr-o curte alăturată sprinta un cîine, legat cu un lanţ suficient de lung cît să ajungă la jucătorul care ar fi trebuit să centreze. Animalul a dispărut între timp, acum problema e alta: centrul terenului e traversat de un şanţ, din cauza unei conducte.
Nume haioase
FC Şuruburi Postăvarul (Braşov)
Old Boys Babadag (Tulcea)
Vulturii Vînători (Iaşi)
Biruinţa Movileni (Iaşi)
Delfin Internat Prundu Bîrgăului (Bistriţa-Năsăud)
Pescăruşul Sarichioi (Tulcea)
Fortza Coştuleni (Iaşi)
Villarosa Laloşu (Vîlcea)
Escargo Fîntînele (Mureş)
Brighthouse Bacău (Bacău)
Piovra Lăpuşata (Vîlcea)
FC "11 Stars" Bacău (Bacău)
Viticultorul Vîrteşcoiu (Vrancea)
Petrolul Băicoi (Vîlcea)
Comera Sofronea (Arad)
Topologul Milcoiu (Vîlcea)
Inox Del Dodo Alba Iulia (Alba)
Luceafărul Popînzăleşti (Dolj)
Arena Bulls Preajba (Dolj)
Spic de Grîu Ghimpaţi (Giurgiu)
Colorado Spring (Alba)
Siretul Prăjeşti (Bacău)
Băştinaşii Suciu de Sus (Maramureş)
Elixir Ulmu (Călăraşi)
Progresul Coţofenii din Faţă (Dolj)
Voinţa Coţofenii din Dos (Dolj)
Echipe de "Champions League"
Arsenal Motru (Gorj)
Real Teaca (Bistriţa-Năsăud)
Juventus Găujani (Giurgiu)
Inter Cîrna (Dolj)
Ajax Dobroteşti (Dolj)
Auxerre Lugoj (Timişoara)
Sparta Mediaş (Sibiu)
Sporting Balta Verde (Dolj)
Barcelona Malu Mare (Dolj)

miercuri, 8 aprilie 2009

Ci eu in lumea mea ma simt...

Cred ca sunt ultimul om bun de pe Pamant. Sau daca mai sunt d-astia ca mine, probabil nu am avut eu placerea sa ii cunosc. Insist in a crede ca am principii foarte sanatoase, si ca ceea ce ma caracterizeaza cel mai bine este corectitudinea.
Nu inteleg de ce oamenii mint. Nu inteleg de ce oamenii insala. Nu inteleg de ce nu i se pot prezenta celuilalt alternativele exact asa cum sunt: sunt de acord cu asta - nu sunt de acord cu asta; imi place asta la tine - nu imi place asta la tine; ma fut si cu alta - nu ma fut cu alta... Si de aici, eu pot alege daca situatia de fapt imi convine sau nu, si ce am de facut. Altfel, nu se mai cheama prietenie, nu se mai cheama iubire.
Nu inteleg de ce un prieten m-ar vorbi de rau, in loc sa imi spuna mie, in fata, chestiile care il supara. Din momentul ala, acel om nu imi mai este prieten. Nu inteleg nici oamenii care se supara atunci cand sunt criticati de prietenii lor, direct. Aia nu au fost dezamagiti niciodata de niste presupusi BFFs care in loc sa ii confrunte cu adevarul, au comentat cu necunoscuti aspecte care nu ii privesc.
Nu inteleg de ce un om ar insela. Adica... de ce? O vrea pe alta? Pai atunci sa ramana cu acea alta. Le vrea pe altele? Pai foarte bine! Atunci sa ramana cu toate celelalte. Dezamagirea celui inselat e cel mai amar sentiment din cate exista. Implica milioane de rupturi mici si mari. Atunci cand ne batem joc de complexitatea iubirii, cand calcam in picioare notiuni precum sinceritate, incredere, devotament, respect, pentru 15 minute de nou, devenim orice altceva decat oameni. Ne dezicem de calitatea noastra de fiinte inzestrate cu darul gandirii si cu constiinta de sine. Nu avem dreptul sa dispunem de viata altora, asa cum o fac cei mai multi dintre noi.
Din nou, nu inteleg de ce unii incearca sa epateze declarand principii pe care nu le au, de ce creeaza false punti de legatura cu unii oameni, ce au de castigat din asta, de ce nu isi aleg anturajul din tagma oamenilor care li se aseamana. Aia nu-s putini.
Lasati oamenii ca mine in pace! Mie imi futeti toti, dar toti, capacitatea de a iubi sincer oamenii. Ma faceti sa devin ca voi, si nu imi doresc sa fiu ca voi. Niciodata!
PS: Nu, nu m-am certat cu Mongo! (inca?!?!?! =))) )

miercuri, 1 aprilie 2009

La…multi ani! sau cum ar zice MM: aaaaamuuuuciaaaaaaaa!!!

Nota:
Lista titlurilor compunerilor si rezumatelor mele din Generala nr. 7 (in care co-copilaream de la distanta) este urmatoarea:
La mare
La munte
La padure
etc.
Daca stau sa ma gandesc, nu e atat de rau, intrucat am studiat opere ale unor nenici mult mai talentati decat mine, intitulate dupa acelasi model clasic: “La Medeleni”, “La tiganci”…ai prins ideea… Ce-I drept, ei nu incheiau invariabil cu “Ce bine a fost!”, dar, de dragul comparatiei de mine magulitoare, rog a se ignora acest aspect.




Iti doresc (si imi doresc) sa ramai la fel, in toate privintele. Esti omul caruia nu ii pot ura altceva decat un mediu la fel de bun ca el, prieteni la fel de buni ca el, contexte la fel de bune ca el, o viata la fel de buna ca el.
Sper sa ai o viata ca o vacanta “La…mare”, ”La…munte”, ”La…padure”, sper sa vezi in vacanta asta toate locurile pe care iti doresti sa le vezi, sa ai un drum usor, si parteneri de calatorie care sa priveasca in aceeasi directie cu tine. Sper sa te insotesc in vacanta asta pana cand vedem tot ce am vrut vreodata sa vedem, sper sa ne sustinem unul pe altul pe drum oricand celalalt oboseste, si sper sa iti pot arata peisaje pe care ai omite sa le vezi daca nu as fi cu tine. Si mai sper ca la sfarsitul vacantei, sa te uiti inapoi ca atunci cand erai mic, si sa constati, cu acelasi entuziasm: “Ce bine a fost!”