Forever (on true love)

Dragostea adevarata e dragostea pe care o oferi neconditionat. Bla bla...suna banal. Se compune din respect, admiratie, tandrete, afectiune. Vorbesc de dragostea care SIGUR dureaza a lifetime. Dragostea fata de prieteni. Dragostea fata de cei care ne-au castigat increderea, carora le-am castigat increderea, cei cu care am crescut, sau care ne-au crescut in doua luni cat nu ne-am putut creste singuri in ani, cei care ne cunosc mai bine decat ne cunoastem noi, cei care ne spun fara menajamente atunci cand gresim, cei pe care nu trebuie sa ii impresionam si care nu vor sa ne impresioneze, cei carora nu trebuie sa le demonstram nimic niciodata, cei care taie in carne vie atunci cand e nevoie, aceiasi care sufla peste ranile pe care ni le-au facut chiar ei, poate, atunci cand ustura. Astazi, una din persoanele de care vorbesc mai sus, implineste 25 de anisori, din care in ultimii 17 m-a suportat pe mine, cu bune si rele (mai mult rele decat bune), m-a crescut asa cum am crescut-o, a ras de mine si de diferentele dintre noi, s-a indepartat ocazional, dar mereu s-a intors, asa cum am facut si eu...Lenuta mea ( ) e poate singura persoana pe care nu ma chinui sa o inteleg, pentru ca o miros, careia nu tre’ sa-i spun ce parere am despre ea, pt ca stie, careia nu ii spun nimic, doar stramb din nas, si ii confirm parerile, pe care nu ma supar pentru ca o cunosc atat de bine incat nu are ce sa faca (si daca s-ar chinui) cat sa ma scoata din minti, cu care pot sa nu vorbesc o viata de acum inainte stiind ca e langa mine, singura persoana pe care o accept exact asa cum e (total diferita de mine), pe care nu (mai) incerc sa o schimb, careia ii inteleg incapatanarea si ma amuz de ea (afectuos, evident), si careia, daca ar fi barbat as putea sa-i spun fara ezitare “hai sa facem copii”. Da’ cum nu e, nu-i spun decat “Fata, o sa te iubesc toata viata , si-ti doresc azi (ca in fiecare zi) tot ce imi doresc si mie (si io pe mine ma iubesc rau de tot), fara sa pot pune degetul pe ceva anume. Iti doresc si bune, si rele (usoare si din care sa inveti), iti doresc viata, asa cum e ea, si tarie sa treci peste toate, in ritmul tau, cu zvacnirile tale, in pasii tai de dans, pe muzica ta”.La multi ani!

Gone (caleidoscopic)

Acu’ multi ani (vreo 16), ma duceam cu maica-mea la rude in Carei, deci aveam de mers o noapte intreaga cu trenul. Cum atunci eram mai zbarnel decat acum (if possible), a gasi femeia o modalitate de a tine titirezu’ ocupat...adica mi-a luat din gara un caleidoscop. Nu stiu cum a intuit ca o sa ma fascineze dracia aia (daca nici mama nu ma cunoaste....), cert e ca nu am miscat toata noaptea (si inca vreo 3 zile dupa aia) . Am incercat sa prind smecheria din interiorul tubului, sa imi dau seama cum functioneaza. Gaseam mereu imagini mai frumoase, mai vii, mai colorate, parca la fiecare rotire erau mai complexe, mai multe culori rasareau, mai multe modele, mai multe ramificatii. Si din cand in cand, aparea o imagine simpla, doar 3-4 culori, niste cerculete, vreo doua triunghiuri...ma enervam, mai agitam nitel tubul, si iar explodau culorile... iar delirau formele inauntru.A doua zi am incercat sa prind aceleasi imagini. Am o memorie vizuala fantastica (acu’ s-a mai dus, atunci era in plina forma), si ma tot chinuiam sa recunosc formele si contrastele. Vedeam nuantele, nu semanau, nu intelegeam de ce. In capul meu, totul ar fi trebuit sa se petreaca organizat, ciclic...Din moment ce formele erau simetrice, logic ar fi fost sa se repete alternativ, pana le puteam invata. Altfel n-aveam nicio sansa sa ma plictisesc...Dupa vreo 3 zile l-am spart. Nu mai stiu exact daca l-am spart de curioasa ce eram sa vad ce e inauntru, sau daca l-am scapat din greseala si s-a desfacut. Uite, chiar acum am sunat-o pe mama sa vad daca isi aminteste. Si-a amintit caleidoscopul, dar nici ea nu mai stia cum si-a gasit saracul obiect sfarsitul. Mi-a zis doar ca isi aminteste ca tot trageam de oglinzi. Deci probabil ca mi se confirma banuielile: am facut tot posibilul sa dezleg misterul frumosului, sa-l omor, sa-l analizez, sa-l desfac pana la ultimele componente, pana s-a dus dracului toata magia...Imi circula imagini fugare prin memorie...ramasesem cu cateva cioburi de sticla colorata in mana, cateva doar...4, 5...si 4 fasii de oglinda... Am incercat sa-l repar...nu am mai putut...Am avut momente de-a lungul timpului in care mi-am adus aminte de caleidoscopul ala. Vorbesc serios, fara niciun fel de exagerare, din cand in cand imi amintesc de caleidoscop. Dezvoltasem o adevarata obsesie pt el, cat putea sa fie de dinamic, de colorat, in continua schimbare....si NICIODATA la fel. Am cautat altele, nu am mai gasit. Cred ca n-a fost luna sa nu intru in librarii sa intreb daca au caleidoscoape. Stiu ca am cautat si pe la balci, in liceu (asta pana sa descopar magia balonaselor de sapun)...Eu inca mai caut, dar ceva ma indeamna sa cred ca si acum, daca as gasi un caleidoscop la fel de frumos ca ala, intr-un final tot l-as sparge, sa vad ce e inauntru....

Gone (Self encouragement)

Acum ceva vreme ma prabusisem undeva,in mijlocul drumului . Din fericire, simtul de orientare m-a ajutat si de data asta. Stau turceste pe primul din alea doua puncte de pe traseu, si ma bucur de locatie, privind in jos la drum. Acum nu mai imi pare asa intortocheat si plin de obstacole. Poate ca nu sunt atat de team player cum ma credeam...Poate functionez mai bine singura. Poate ma tragea inapoi coechipieru’, si nu ma sprijineam pe el, asa cum mi s-a parut pana acum. Credeam ca n-o sa ajung nicaieri, pe traseul ala bine stabilit in doi, dar vad ca singura am reusit sa gasesc o scurtatura. M-am intalnit undeva pe drum cu fostul coleg de echipa. Nu ne mai coincid punctele de pe harta. Am luat-o in directii diferite, cu toate astea s-a abatut de la drumul lui, sa ma vada pe mine cum ajung in punctul X. Fara sa-l intereseze traseul urmat. Ma astepta deja acolo, sa vada cum ajung. Si am ajuns bine, singura, si pe doua picioare (sau roti), nu taras, nu obosita, nu emotionata...Pur si simplu, cu pasi mici si hotarati, acolo. Fix acolo. L-am dat deoparte ca sa ma asez EU acolo: turceste. Reactia lui? M-a batut pe umar “Ce bine ca ai ajuns...”.... Reactia mea? “Plec mai departe, ne vedem in punctul doi”.Pana atunci imi continui drumul singura, si ma bucur de peisajul din jur. E ok, sunt ok, am crescut...

Gone (articol de pe net - Sasha)

"Femeie, tu castrezi barbatii! Tu faci si munca lor, iti asumi tu ambele roluri! Si pe urma vii si te vaieti ca esti singura, in ciuda faptului ca esti si frumoasa si desteapta. Esti, da, insa fii frumoasa si desteapta ca femeie, nu ca barbat!". Asta mi-a zis Florin intr-o zi, in timp ce eu ii povesteam foarte mandra de mine cum am maturat pe jos cu unul intr-o discutie despre curaj si lasitate. Am crescut pana pe la 28 de ani fiindu-mi rusine ca sunt femeie. Imi era rusine ca am sani. Ca am picioare lungi si subtiri. Ca am ochi albastri. Imi era rusine atunci cand prima remarca a oricarui barbat era "esti foarte frumoasa". Imi era rusine pana si cand imi spunea tata asta. Pentru ca eu vroiam sa fiu DESTEAPTA, si nu frumoasa si eu vroiam ca lumea sa remarce in primul rand ca sunt educata, citita, inteligenta, si ca pot vorbi despre orice, cu oricine, nu ca am forme apetisante si un chip atragator.M-am construit pana la 28 de ani ca pe Wonder woman. Ma descurc singura. Pot sa fac orice. Nu am nevoie de ajutor. Garderoba mea era alcatuita din pantaloni lalai si pulovere largi, iar prima oara cand am purtat decolteu si am pironit privirile tuturor colegilor de munca in tatele mele, am imprumutat repede o esarfa si mi-am legat-o in asa fel incat sa nu se mai vada nici un centimetru de piele.Si deodata am descoperit ca imi sta bine in rochie. Am descoperit ca pot purta pantofi cu toc si am descoperit ca am si glezne subtiri. Am aflat ca sunt femeie si, incet, incet, am inceput sa ma iubesc pentru feminitatea, delicatetea, gingasia si blandetea mea. Pentru inima mea larga si buna si pentru intelepciunea care vine din pantecele meu, ca intuitie. Pentru zambetul cu care intampin oamenii si pentru imbratisarile pe care le ofer, din inima de femeie, celor dragi. Pentru rabdare si pentru iubire. "Femeie, tu castrezi barbatii!". Culmea e ca ma si mandream cu asta: castrez un barbat din primele 3 fraze. Numai ca rezultatul pe care eu il asteptam era ca el, castratul, sa imi cada la picioare si sa ma incoroneze ca zeita. Nicidecum sa ma bage in aceea a mamei mele si sa imi intoarca spatele. Am inteles de curand, ca rolul nostru, al femeilor, nu este acela de a ne masura cu barbatii. Ci de a darui Iubire. De a fi Iubire. De a imbratisa lumea cu frumusetea, gingasia, bunatatea, intuitia, intelepciunea si Iubirea noastra. Barbatii primesc iubire si dau energie. Femeile dau iubire si primesc energie. Asa functioneaza lucrurile. Multumesc pentru ca sunt Femeie si nu as mai fi nimic altceva, in aceasta viata, decat Femeie. Si ce daca nu stim sa schimbam singure roata de la masina? Noi stim sa Iubim si Iubirea pune Universul in miscare

Gone (Enigma Otiliei)

"Aici nu sta NIMENI!"

Acum doua seri, absolut contextual, am intrat intr-o discutie..."altfel" cu niste prieteni pe care nu am avut niciodata ocazia sa ii cunosc altfel decat "club, mare, munte, whiskey...muuuult whiskey....si mai mult whiskey...", desi ii stiu de niste ani buni, si sunt acea gasca de suflet pe care o duc odata la 3-4 luni la maica-mea la Giurgiu, sa se mai vada si ei.

In fine, venind de la mare pe un drum care a durat 5 ore, probabil ca de plictiseala, dupa ce abordasem toate aspectele economice posibile si imposibile legate de minunata noastra Romanie, a venit vorba de carti.

In afara de faptul ca nu m-as fi gandit niciodata sa abordez subiecte literare cu vreunul din ei - si uite ce pierdeam - din simplul motiv ca m-am obisnuit sa fiu inconjurata de inculti (ceea ce e grav, foarte foarte grav), mi-am adus aminte de toata biblioteca mea de acasa, si am realizat cat am uitat din ce stiam acum cativa ani. Si cat de tare m-a tampit ASE-ul - si bautura, for that matter).Mi-am adus aminte de liceu, de noptile in care citeam la lumina radiatorului, ca sa nu ma vada mama la 3 dimineata ca in loc sa dorm, stau sa citesc cine stie ce, de sutele de absente nemotivate cand fugeam de la orele de mate si de economie ca sa ma duc in parc cu teancu' de carti in brate, , de spiritul de competitie de la olimpiade, de carti care mi-au fost dragi, dragi, dragi, si pe care stateam sa le sterg de praf, si din care citeam si reciteam pasaje, ale caror pagini le-am tocit, doar pentru ca ramaneam in pana de lectura, si asteptam sa mai apara o editie noua din cine stie ce ca sa mai am ce sa citesc. Si nu, n-am fost o tocilara cu ochelari, de fapt daca stau sa ma gandesc nitel aveam o usoara tenta emo la vremea aia. Mi-am adus aminte de camera mea neagra... De becurile pe care le pictam cu rosu )), de intimidarea nesimtita pe care o faceam cu retarzii mei de colegi manelisti ))), de telefoanele pe care le primea marea doamna inspector scolar "mama" de la directoare, telefoane la care mama, femeie cu capu' pe umeri, nu spunea decat "Auziti, doamna, diplomele alea pe care le aveti pe pereti in cancelarie de la cine sunt? Cum credeti ca le-a luat? Stand la ore si invatand teorie? Mai lasati-o in pace"... (cum sa n-o iubesti?)...

Dupa care am crescut...si m-am gandit ca nu am valente de profesoara...si a intervenit pragmatismul, sictirul, scarba, si...am ajuns la ASE. Si am lasat-o moale de tot cu lecturile. Prin anul 4 de facultate m-am intalnit pe strada cu o fosta colega de la draga mea clasa de filologie. Din vechea gasca din liceu. Era la fel. Cu acelasi prieten de atunci, cu aceleasi probleme de atunci, cu parintii ei care nu erau de acord cu individul ales, mereu pe fuga, dar cu planuri de nunta, cu carti in brate, cu discutii contradictorii INTERESANTEEEEE, si eu...ase-ista, alergand sa pun o afacere pe picioare, plecata in tz-spe mii de delegatii, cu grafice si planuri de afaceri in mana, cu telefoanele sunand incontinuu din toate partile, obosita din cluburi si baruri si nopti pierdute aiurea, cu nervii tocati de acel El (ca intotdeauna de cand am terminat liceul), pe care in mod inevitabil am ajuns sa il iubesc ca o tampita, tocand nervii altor 2-3-10 ei, in spirit de razbunare inconstienta, si cu fix aceeasi scarba fata de un sistem pe care acum il inteleg, intr-adevar, un pic mai bine (si cu ce ma ajuta?).

Cand mi-am luat la revedere de la ei, dupa inevitabilele politeturi "hai sa ne vedem la un ceai cand o sa avem timp", ceai care stiam toti trei ca is not going to happen la cat de diferit am "evoluat", ea m-a tras si mi-a soptit la ureche "Irina, ti se simte tristetea pana la mine". Am ras si i-am zis "Delirezi, sunt mai mult decat ok..."??? Si acum ma gandesc ca vreau sa fiu mica din nou...

"Dupa cateva vorbe banale, mosierul scoase din buzunar o fotografie care infatisa o doamna foarte picanta, gen actrita intretinuta, si un barbat exotic, cu floare la butoniera. Fotografia era facuta la Buenos Aires. Femeia era frumoasă, cu linii fine, dar nu era Otilia, nu era fata nebunatică. Un aer de platitudine feminină stingea totul".

Gone ( fin??)

OMG! We're so over, we need a new word for over.

Gone (ceva cu struguri)

Mentalitatea romanului e inca in scutece cand vine vorba de subiectul sex.
Daca vorbesti, ca femeie, despre asta cum ai vorbi despre orice alta activitate cotidiana (gen "unde si ce mancam la pranz?", "Eu nu beau Cola ca imi fute ficatu'"...si asa mai departe, esti clar incadrat in una din doua categorii:
1. Esti tarfa.
2. Duci lipsa si o ceri/ cauti.
Daca nu vorbesti despre asta si te inrosesti ca fata mare cand vede prima p**a, esti incadrata, evident, in alte doua categorii:
1. Esti mironosita;
2. Esti tarfa in denial.
Oricum o dai, tarfa tot esti... Tarfo!
Atitudinea rasei adverse :-)) este, in schimb, una demna de studiat.
Respectiv, barbatul incepe sa se dea in stamba in fata unei "tarfe". Cum? Conform principiului strugurilor acrii. Mai dragilor, d-aia n-ajungeti, ca sunteti prea frustrati...D-aia umblati numai cu nasoale, d-aia va curg balele dupa pasarici de 15 ani, si d-aia n-apucati sa f.uteti decat pustoaice proaste sau strambe batrane.Puneti-va ordine in creier, mai puneti mana pe o carte sa invatati sa vorbiti si sa scrieti, terminati cu bravada si cu gargara, incepeti asa...usor, de la ceea ce ar fi trebuit sa stiti din primii 7 ani ai vietii, apoi reluati gramatica elementara, faceti niste integrame sa va exersati rapiditatea conexiunilor neuronale, si poate dupa aia n-o sa mai fie cazu sa sariti 7 metri de c.ur in sus cand auziti ceva legat de frecush.In alta ordine de idei, in loc sa aveti atitudinea asta ofensiva, nu mai bine bagati la cap, si incepeti sa tratati femeile ca pe oameni? Sincer, altfel chiar o sa continuati si futeti numai animale...

Gone ( de la dl. Preda)

"Femeia înşeală numai pe cel pe care-l iubeşte, pe ceilalţi îi părăseşte pur şi simplu."
"Dacă n-ai văzut încă o femeie care iubeşte, atunci n-ai văzut niciodată o femeie frumoasă."
"Am sărutat-o chiar pe această femeie care nu mai era a mea, era a morţii şi am privit-o cu indiferenţa cu care priveşti un tablou!"
"Nu e nicăieri început şi sfârşit clar... lucrurile se nasc şi mor unele în miezul celorlalte." -
"Du-te dar nu ma vei uita; ai cules de pe buzele mele otrava iubirilor care nu se uita" -

Si acum, adio!

Gone (OMERTA)

"Daca traiesc, te ucid, daca nu traiesc, te iert."

Gone ( Ce-si doresc femeile)

Din ciclul "Toate vor acelasi lucru, doar ca nu recunosc"...hai sa deschid eu gura, spre binele populatiei acestui cerc in care ne invartim voiosi. Pentru ca nu e necesar sa va curentati pentru a intelege ce e in capul nostru (trimitere directa la filmul asta)...
Aaaaa...si mai mentionez, ca sa nu fiu acuzata de ipocrizie, ca da, si eu fac parte din tagma pe care o descriu mai jos...
O sa incep cu un cliseu, mai precis cu un manunchi de replici pe care il trantesc aproape toate femeile pe care le cunosc: "Eu ma inteleg mult mai bine cu barbatii decat cu femeile (1). Femeile sunt rele, barfitoare (2), iar eu am marele talent de a fi prietena cu toti barbatii pe care ii cunosc (3). Dintotdeauna m-am invartit in cercuri de barbati (4), si au ajuns sa ma considere una de-a lor (5). Stiu cum vorbesc ei despre femei (6)."

Mda: pornesc, deci, demontatu', rand pe rand, ca sa termin cu asta si sa pot trece la subiect.
Asadar:
1. Bineinteles, au tot interesul sa se inteleaga bine cu tine, deoarece poate la un moment dat se intrevede o sansa de f.utai fara prea mari obligatii...adica prietensc. Si tu, draga mea, urmaresti de fapt acelasi lucru. Degeaba negi!
2. Absolut, si tu faci parte din tagma lor, un exemplu simplu e faptul ca ai ajuns sa spui replica asta. Sau ca te dai la barfa cu baietii. Nu e un lucru rau, ci normal, dar macar nu te mai ascunde dupa deget. Si daca tot esti atat de prietena cu toti handralaii din jurul tau, atunci stii cu siguranta ca ei barfesc si mai urat decat asa-zisele tale prietene.
3. Ai acest mare talent, tu, si oricare alta p.izda constienta cat de cat de potentialul ei sexual, si careia ii place sa se joace cu focul. Nu esti unica deloc, dimpotriva...Pam pam!
4. Normal, cam de cand ai descoperit ca ei au ceva intre picioare si tu nu, si te-a ros curiozitatea sa vezi ce. Da, da, vorbesc de momentele alea de cand aveai 3 anisori si te jucai in spatele blocului cu vecinu' dupa modelul "show me yours i'll show you mine", cu grija sa nu te vada mami, pentru ca stiai ca e rusine. E, si acum e cam acelasi lucru, doar ca nu mai e mami sa te vada, rusine tot e, asa ca faci pe mimoza si o bagi p-asta cu "sunetm prieteni". )))
5. Ooooooooooooo..daaaaaaaaaaaaa!!! Deci oooooooo...daaaaaaa!!! Asta e cea mai tare! Nu, serios, da' serios acum: tu o crezi pe gogonata asta? Una de-a lor adica...de care? Una cu c.oaie? Ha ha ha! Ia incearca sa apari ne-epilata , sau sa ragai la masa, sa vedem daca te mai considera una de-a lor si daca se mai inteleg "atat de bine" cu tine.
6. Si tu, naiva, iti inchipui ca despre tine vorbesc ALTFEL, nu? Ca te ridici de la masa sa te duci la baie, si cercul ala de barbati- prieteni ai tai isi spun unul altuia: "ba, ce fata de gasca...". E uite surpriza: in cel mai bun caz, spun sau gandesc asta, dupa care urmeaza toate replicile pe care le auzi TU despre celelalte. Spuse, evident, cu o stima si un respect deosebite. (bai cel mai grav la acest punct 6 e ca multe chiar cred treaba asta, pe bune pe bune, fara jocuri si ipocrizii.

Acum, newsflash: nu exista prietenie intre barbati si femei. Prietenie, si atat, I mean. unul din cei doi, at some point in time, o sa vrea altceva, sau SI altceva, de la celalat. (excludem evident cazul in care amandoi sunt gay, si insist pe treaba cu AMANDOI, fiindca daca barbatul e gay, EA o sa aiba o ambitie prosteasca sa il seduca - obsesia de a avea imposibilul; iar daca ea este gay, evident ca EL o sa aiba fanteziile de rigoare. )) ).
Dintotdeauna am considerat ca exista doua categorii de femei: femeile neveste si femeile amante. Si asta o spun din punct de vedere psihologic. Pentru ca evident, exista neveste - amante, precum si amante - neveste. Adica the marrying type si the ...not-that-marrying type..
Dar, psihologic vorbind, exista :
a) femeia nascuta sa fie nevasta - domnisoara care invata sa spele, sa calce, si care nici nu isi imagineaza ca barbatul ei ar putea sa o insele , sau ca ea l-ar putea insela pe el, cea care nu concepe ca ar putea sta singura la terasa, la o masa plina de barbati, sau care nu isi inchipuie nici in cele mai negre vise, ca ar putea iesi cu un barbat la o cafea, altul decat prietenul / sotul ei, pentru ca s-ar putea interpreta...
b ) femeia nascuta sa fie amanta - domnisoara care sustine treburile din paragraful disecat mai sus, care stie ca, desi probabil ca va tavali printre cearsafuri (sau nu neaparat) cel putin trei sferturi din cercul de "prieteni", niciodata nu va deveni "prietena oficiala" a vreunuia dintre ei, ci cel mai probabil amanta fiecaruia dintre ei, pe rand ( ), care totodata stie ca restul de un sfert isi asteapta si ei randul, care stie ca notiunea de "vreau sa am doar pentru mine" este aberanta, si mizeaza pe notiunea de "prefer sa fiu eu aia care stie"...si care, da, prefera sa nu isi asume responsabilitati.

Punctul comun pe care il au aceste doua tipuri de femei este ca deep down, ambele isi doresc aceleasi lucruri de la barbati:
1. Fidelitate - da, da...nevasta si-o doreste pentru ca in asta crede si pentru ca asta este notiunea intiparita in creierul ei inca de mica, odata cu elementarele "bine - rau", amanta si-o doreste si o cauta cu disperare, si o gaseste la barbatul insurat fiindca are certitudinea ca atunci cand nu e cu nevasta, e cu ea...deci ii e "fidel", in masura timpului disponibil.
2. The listening shit...- da bai, fie ca vorbesc despre masa de seara, despre ce program incarcat au avut, despre florile din glastra, despre diferenta dintre neveste si amante , femeile vor sa stie ca sunt ascultate. Pana mea, trebuie sa para si ele interesante. Punct.
3. Sex: bai, fie ce-o fi: deal with it: femeia cand e f.ututa bine, nu are cum sa simta ca TU, porcule ( )) ) o inseli: which leads us to point 1. Treaba cu fidelitatea. Si prin bine ma refer in principal la termenul de "cu pofta". Ca majoritatea sunt atat de praf, incat nici macar nu stiu ce inseamna bine. ...ceea ce ne duce la:
4. "Mama, ce-mi faci tu mie" )) - asadar: asa cum dumneata, draga porcule, te umfli in pene cand auzi ca ai fost cel mai cel, si ca ea - saraca - merge acum cracanata pentru ca tu, draga porcule, ti-ai indeplinit mai mult decat cu succes datoriile conjugale, ei bine, asa si ea, saraca, daca ii spui un simplu "mama, ce-mi faci tu mie" ( cu toate variatiunile pe tema), o sa reactioneze in consecinta: adica nu o sa iti vina sa crezi ce o sa iasa din ea. Pentru ca ea este de obicei foarte nesigura, foarte rusinoasa, si chiar daca n-ar fi, nu strica un pic de incurajare. Asta pentru ca tu, draga porcule (si ma scuzi, da ti-o zic cu drag, ca mie mi-au placut porcii dintotdeauna), sa nu te mai plangi de domnisoara care...stai asa..cum era?..."sta ca scandura in pat"...sau "considera ca daca e frumoasa si ti-a facut onoarea sa iti arate pasarica nu mai trebuie sa faca nimic".

Ar mai fi niste chestii, dar am obosit, si intentionez sa ma culc si sa imi visez in voie porcul...porcii....pardon: cercul de prieteni...

Gone (back to passion)

Cu referire la articolul asta Mi-am dat seama ca viteza nu e de mine...M-am intors la coclau. Pasiunea e pasiune, domne! Ups and downs, ups and downs...Rezultatul: am ajuns la spital azi. Arsa...arsa rau...Iar m-am fript. A dat motoreta cu mine de pamant...RAU! Ce-am facut dupa ce m-am fript? Mi-am trantit niste genunchiere si am incalecat mai departe. Sugestive alegeri facem cateodata. Si la fel de sugestiv e faptul ca pot sa circul fara acte cu motoreta asta de enduro. Pe camp nu-mi cere nimeni permisul. Nu renunt! Cand chiar nu o sa mai pot, ma duc direct la morga. Pana atunci, drumuri dese la spital. Curatam rani, le pansam, se vindeca, raman cicatrice, facem altele. Nu las endureala. SI in timp o sa invat sa ma dau bine. O sa invat motoreta...o sa ma arda, ma sui iar. E naravasa, dar se invata...Promit!

Gone (Fragmentele cu copirait)

• "Si ce! Si ce! Nu trebuie sa te complici! Trebuie sa le spui lucrurilor pe nume. Iubesti si dupa aia, nu mai iubesti". Francoise Sagan
• When asked if she believed in love: "Are you joking? I believe in passion. Nothing else. Two years, no more. All right, then: three.”
• "Prima cauza a divortului e casatoria. A doua cauza e amanta. A treia cauza este expirarea termenului de valabilitate!"
• "In primul an cumperi mobila, in al doilea an muti mobila, in al treilea an imparti mobila.""Cand nevasta iti devine prietena, e cazul sa-i propui unei prietene sa-ti devina nevasta."

Gone (nervi inabusiti)

O ardem dubios prin viata asta pana cand ajungem intr-un punct tampit (unii din noi) cand ne intrebam: Ma ce p__a mea am io de gand...de fapt?Suntem cu totii niste prosti, fie ca recunoastem sau nu. Femei, barbati, toti laolalta, suntem niste idioti. Si viata tine mortis sa ne demonstreze treaba asta. Cu totii suntem arsi mai devreme sau mai tarziu, si dup-aia continuam sa-i ardem pe restu'. Si uite asa se propaga arsura (apropo de picioru' meu f.utut) si ne intrebam de ce p.izda ma-sii suferim...Si mai grav e...ca suntem toti la fel, ba, unu' n-are ceva special!!! Me included! Suntem toti la fel de idioti, de prosti, de previzibili, de usor de citit de catre toti ceilalti mai putin de catre noi insine. Toti cerem si dam sfaturi, toti credem ca stim ce e mai bine pt aia de langa noi, dar cand vine vorba sa ne facem un bine singuri o dam in bara grav.Ma intreb daca e mai bine sa asculti de sfaturile obiective ale celor din jur, carora situatia, vazuta din afara, le este clara, sau sa faci ceea ce simti, cu riscul de a te arde...(revenim deci la picior).Bah, sunt nervoasa pe mine! Sunt nervoasa rau! Pe mine, pe astia din jur, care sunt la fel de batuti in cap ca mine, pe astia fara instinct de autoconservare, pe astia care cer sfaturi pe care oricum nu le urmeaza, pe astia care dau sfaturi pe care nu, nici ei nu le-ar asculta, p-astia empatici sau mai putini empatici, p-astia care nu ma protejeaza, desi eu nu ii las sa o faca, p-astia la fel de egoisti ca mine...pe mine din nou.Ma doare picioru', ma doare creieru' (sau cat a mai ramas din el), ma doare panica din mine, ma doare capu', ma doare sufletu', ma doare tot... Ma doare prostia mea...

Gone (muzica de triste parasite)

We only said good-bye with words
I died a hundred times
You go back to her
And I go back to us...
I love you much
It's not enough
You love blow and I love puff
And life is like a pipe
And I'm a tiny penny rolling up the walls inside
We only said good-bye with words
I died a hundred times
You go back to her
And I go back to black